Stiu ca am ignorat de foarte mult sa am grija de nevoile sufletului si sa invat sa ma bucur din nou de lucruri mici si semnificative pentru mine,am avut momente in care ma credeam zmeu si atotputernica crezand ca mereu am dreptate si ca doar eu stiu cel mai bine...am pierdut destule de multe lupte si m-am ranit singura constiienta fiind de unele crezand,dar nu imi pare rau ci chiar ma bucur ca am avut parte de ele si cumva m-au facut ceea ce sunt astazi si imi port cu mandrie cicatricile pe suflet.

Viata iti ofera ceea ce oferi tu la lume si mereu are grija sa inveti lectia si daca nu o inveti are grija sa inveti prin cele mai dureroase momente si care in timp devin cele mai frumoase si poate unele din cele mai unice...uneori va spun sincer da visez sa pot avea un loc de suflet al meu,sa pot avea parte de acele momente de familie la un moment dat,dar sunt mai mult sigura ca vor veni.Lumea noastra are uneori prea multe prejudecati si concepte diferite care uneori ma fac sa ma simt ca si cum nu as fi eu bine si insuficienta,dar acum pot spune ca da eu sunt pe drumul cel bun spre mine si ca ma voi lupta cu mine sa fiu bine si fericita pentru ca merit si cred ca pot face un pic mai mult pentru mine...