Uneori cu totii cadem prada gandurilor si emotiilor mai mult sau mai putin dar cred ca niciodata nu stam sa ne analizam pe noi insine asa cum ar trebui...din n motive uitam sa ne hranim mintea si sufletul dar avem mai multa grija sa gandim si sa vorbim de altele.La sfarsitul zilei am ajuns la concluzia ca este foarte bine sa iti acorzi un anumit timp personal sa iti intelegi emotiile,gandurile si trairile si sa vezi cum te simti tu personal mental si fizic...indiferent de situatie este important din punctul meu de vedere sa fie cumva o balanta echilibrata mental si fizic,stiu ca este foarte greu pentru multii dintre noi care au o mie de lucruri de facut teoretic si practic plus responsabilitatile familiale...dar unde este timpul tau personal pentru a te reface mental si fizic sau cat timp putem continua pe pilot automat...

O sa fiu numita egoista si iresponsabila de foarte multii dar mi-am invatat lectia asta pe propia piele si nu e usor deloc,da am lucrat continuu multe luni atat pe vapor cat si acasa ca un om normal  si nu eram interesata de emotii,de ceea ce simteam fizic pana cand aproape am picat fizic adica fara pofta de mancare,fara vlaga si emotional totul pe automat...dupa asta am realizat ca nimeni in afara de doua persone vor fi langa mine si ma pot ajuta sincer,restul nimic si oare merita uneori sacfriciul de a omori ceva bun din noi pentru o anumita suma de banii care dupa aia sa imi platesc tratamentul si sa uit de micile mele placeri si timpul uneori irosit degeaba...

Este recomandat sincer cred ca tuturor dupa posibilitati sa fim mai recunoscatori,sa ne acordam un timp pentru noi si sa ne bucuram cat mai mult de fapte mici zi de zi, iar la sfarsitul fiecarei zilei sa gasim ceva bun si acel ceva sa ne faca sa zambim din inima...\

Este greu dar nu imposibil🙂